Tara (von Neudorf) – e ceva de înţeles?

Mai mult decât colegii săi de generaţie, graficianul Tara se vrea “greu”.
Preocupările lui excesiv combatante, cu sau fără cauză, obosesc privitorul. Elementul şocant, forţarea barierelor plăsmuite în beciurile psihicului moale şi încercările de realizare a ceva nou devin scopul micilor lucrări. Timpul pierdut în procurarea hărţilor şi planşelor şcolare şi scormonirea “ironiilor” religioase sau social-politice, era economisit dacă Tara şi-ar fi creat universul bazându-se pe întunericul (A History in the Dark) unei culturi solide sau măcar pe dorinţa de autoinstruire.
Efortul său bont te sufocă de la primele priviri. Inchipuitul “satanist rafinat” Tara, pare mai degrabă împins de la spate să producă un anumit număr de articole/piese pentru înjghebarea unei expoziţii tematice. E Tara mulţumit de munca sa? Sau sunt suficiente linguşelile apropiaţilor însetaţi să profite de efemera notorietate a contemporanului nostru?
Convins că nu poate fi inţeles de către publicul român, Tara se calibrează creativ pe sensibilitatea artistică şi deschiderea către arta protestatară (…hohote de râs în culise) a cetaţenilor străini “cam şaptezeci la sută” – totuşi, neinspirat, nu evită să menţioneze că o lucrare a ajuns la… Becali, iar alta la un cioban din Sibiu (well done, frumoasă construcţia drăcuşorului arogant!)
Tara nu a înţeles că bunul simţ nu e în congruenţă cu ignoranţa şi nici că “a fi” nu înseamnă “a părea”.
Mai mult decât colegii săi de generaţie, graficianul Tara se vrea “greu”.

http://www.modernism.ro/2010/04/06/anaid-art-gallery-prezinta-a-history-in-the-dark-semnata-tara-von-neudorf/
http://gingergroup.ro/arte/tara-von-neudorf-anti-politic/
http://artistiromani.wordpress.com/2009/12/19/tara-von-neudorf/#comments

În galben şi maro

Am ascultat atent un sunet
Era şi galben şi maro,
Cântarea unui nor, un tunet
Era şi galben şi maro.

Furtuna ce-a urmat, firesc

Era şi galben şi maro,
Câinele Carol, ciobanesc
Era şi galben şi maro.

Ancora aruncată-n fluviu

Era şi galben şi maro,
Pompeiul şi al său Vezuviu
Erau şi galben şi maro.

M-am mai uitat recent în spate

Era şi galben şi maro,
Iluzii-vise, triste poate,
Erau în galben şi maro.

De despărţire

Am scris acelaşi lucru de două ori
De două ori am scris,
Am scris acelaşi lucru de douăzeci de ori
Apoi a nins.
Te-am sunat de nouă ori
Nouăzeci şi nouă de ori,
Vechiul număr mi-e necunoscut
Mi-e necunoscut.
Ce faci când dormi, Sirat-ur-Rasul?
Eu dorm de nouăzeci şi nouă de ani
Nouă luni şi nouă zile încheiate.
Somnul s-a pietrificat,
Pietificarea somnolentă a numerelor de telefon
Pe care timpul le-a ascuns în unghere fără utilitate.
Nu mai e nimic de făcut
Nimic de făcut.

Marele şacal

Marele şacal declamă tare, declamă tare,
E implicat şi cunoaşte adevărurile,
Marele şacal muşcă în ziare, muşcă prin ziare,
Are vilă, vile, vie, vier, vapor, vapoare.

El face inventarul, face inventarul,
Numără şi râde tare fals, râde tare şi fals,
El râde tare şi numără, numară,
Şi ştie filosofie, dendrologie, chiromanţie.

Numărul lui, numărul lui este trei de şase,

Trei de şase, babele îşi scuipă-n sân,
Pe umarului lui trei de şase, şase-şase,
Zarul e bun, e bun.

Marele şacal nu mai scrie, nu mai scrie,
E mai uşor să scuipi decat să scrii,
Şi el scuipă tare bine, scuipă tare şi bine,
Cum scria demult, scria mult demult.

Noaptea muzeelor la Oradea 15 Mai 2010

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-3/prezentari-de-uniforme-si-arme-la-muzeul-militar-87408.html

http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/articol/debut-zilele-muzeului-tarii-crisurilor/cn/news-20100514-03583704

Cam atât în presa locală despre noaptea muzeelor la Oradea. Muzeele nu au dorit să comunice acest eveniment, preferând perimetrul noului concept de underground muzeal. Practic şi comod! Felicitări!

p.s. dacă sunteţi din alt oraş:
http://www.noapteamuzeelor.ro/