Biela Viezha

Stau sub copacul Bo, eu Arbore
Dormind întalnesc un strain
Ce caută apă cu nuiaua de alun
Moise şi-a acoperit faţa când l-a văzut
Nec tamen consumabatur

Merg la Biela Viezha
La Sarkel, unde mi-am scos ochiul minţii
La fiecare munte mor pe rând, eu cu mine
Joc, nu pierd - merg, nu ajung
Şi a văzut Dumnezeu că este bine

Visele se pierd in mintea mea

Înainte de a mă trezi în dimineaţa lunii albe
Înainte de a realiza, vise se pierd în capul meu
Aştept trezit, mă ridic în capul oaselor
Şi visele se pierd în părul meu

Alerg prin pieţele mari şi albe, cânt imnuri

“Zekala zekala, ndug veris
Ndug gherekoris, ahbeg zypteh
Ahbeg xesteh, gvuled sertyz
Ghest lon gaziz”

Ajuns, întreb ce legatură să fie

Între cuvintele astea care spun altceva
Decât ce pare a fi de la sine înţeles
Nicicând nu am văzut ceva mai frumos
Decât un copac