Fir de nisip

Valul fără odihnă aduce vestea,
Repetitiv, până devine obsesiv,
Căci din adânc, de mult străbate timpul
Fir de nisip, adânc, albastru, vânt.

Am sărutat şi marea şi apusul,
Am semănat şi geamanduri şi stuf,
Ritmul de bongo răsună-n departare
Se aud voci, eu sunt în larg şi plâng.